Un copil din doi este lovit în familie, 18% se culcă flămânzi, 5% sunt supuși abuzurilor fizice în școli, crește incidența abuzului sexual în afara familiei – studiu național Salvați Copiii

Autorul Articolului:
Un copil din doi este lovit în familie, 18% se culcă flămânzi, 5% sunt supuși abuzurilor fizice în școli, crește incidența abuzului sexual în afara familiei – studiu național Salvați Copiii

Jumătate dintre copiii din România afirmă că sunt loviți în familie, iar 18% merg deseori la culcare flămânzi. În școală, 5% sunt bătuți de profesori, iar 22% sunt abuzați emoțional!

Savați Copiii România a lansat astăzi cea mai recentă cercetare sociologică cu privire la abuzul asupra copilului în România. Ce s-a schimbat din 2001 până în prezent? Care sunt formele de abuz și cum sunt ele percepute de părinți și copii? Care sunt semnele abuzului, cum le recunoaștem? Sunt întrebări esențiale! se arată pe pagina de socializare a instituției.

Copiii indică o incidență mult mai ridicată a pedepselor fizice aplicate în familie (46%) decât cea indicată de părinți (28%), arată un studiu lansat astăzi de organizația Salvați Copiii România, relatează edupedu.ro.

Potrivit studiului Salvați Copiii România: 

  • “Deși în scădere, acte de violență comise asupra elevilor de către personalul din școli reprezintă 5% din declarațiile copiilor, iar abuzurile emoționale 22%.” 
  • “Fenomenul foametei îndurate de copiii români se păstrează la un nivel inacceptabil pentru o țară a Uniunii Europene, unul din cinci copii (18%) declarând că i se întâmplă să meargă la culcare flămând, în timp ce furturile comise pentru a mânca au rămas la același nivel ca în 2013 (2%).”
  • 94% dintre copii spun că se simt în siguranță în familie și doar 3% spun că nu se simt niciodată în siguranță acasă, dar răspunsurile indică o incidență mult mai mare a aplicării pedepselor fizice, comparativ cu ceea ce recunosc părinții (46% vs. 28%). Iar 10% dintre copii preferă să părăsească familia de teama pedepselor, pentru 2% acest lucru întâmplându-se des și foarte des. 

Sociologul Ciprian Grădinaru, coordonatorul studiului, a afirmat că bătaia care nu lasă urme a început să scadă comparativ cu cercetările similare realizate în 2001 şi 2013, relatează news.ro.

“Observăm incidenţa abuzului verbal uşor în scădere, dar relativ ridicată în continuare. Cât priveşte abuzul fizic sunt câteva elemente care merită menţionate. Observăm că bătaia cu mâna, fără a produce urme copilului, scade constant în cele trei valuri, de la aproape 85% în 2001, mergând către 46% în 2021 însă cu o pondere încă foarte ridicată. Acestea sunt răspunsurile copiilor. Vedem că abuzul fizic sever, bătaia cu diferite obiecte sau bătaia în urma căreia rămân urme nu scade în acelaşi trend, ci din contră, în 2021 ne menţinem la un nivel uşor mai ridicat comparativ cu 2013. La fel, abuzul emoţional, ameninţarea evoluează cam în acelaşi registru, la fel şi neglijarea copilului şi explotarea copilului şi abuzul sexual. Ceea ce scade este abuzul fizic uşor, acea lovire cu mâna fără a lăsa urme”, a precizat sociologul Ciprian Grădinaru.

El a precizat că procentul părinţilor care şi-au jignit copiii este mai ridicat decât în 2013!

“Părinţii care spun că şi-au jignit copiii, e o supriză, în 2021 procentul lor e mai ridicat comparativ cu 2013. Poate fi o surpriză, dar cel mai probabil este recunoaşterea fenomenului. Părinţii încep să fie conştienţi că faptul de a jigni copilul, de a ţipa la el, nu este ok. Dacă ne uităm în 2013 procentele erau mult mai mici. La fel, din răspunsurile părinţilor, incidenţa abuzului fizic este mult mai scăzută, comparativ cu răspunsurile copiilor la o dimensiune de aproximativ jumătate. Iar celelalte tipuri de abuz mergând la  abuzuri grave, cum e abuzul sexual, care lasă urme foarte importante, datele sau răspunsurile sunt similare procentele părinţilor care spun că copiii au fost victima unui abuz sexual în afara familiei este de aproximativ trei procente”, a precizat coordonatorul acestui studiu.

El s-a referit şi la abuzul în şcoală.

“Abuzul în şcoală, răspunsurile copiilor despre comportamentul cadrelor didactice. Aici vedem că abuzul fizic scade constant, pe un trend descrescător clar, de la 31% în 2001, către 5% în 2021. În schimb, la fel ca în răspunsurile copiilor partea de abuz emoţional sau cearta copilului rămân la nivel ridicat neavând acelaşi trend puternic descendent”, a explicat Ciprian Grădinaru.

Sociologul a mai declarat că jumătate dintre copii asistă la certuri între părinţi.

“Jumătate dintre copii spun că asistă repetat la certuri între părinţi, care poate fi o altă formă a abuzului emoţional sau aproape 2 din 10 copii spun că nu sunt lăsaţi de copii să se întâlnească, să se joace cu alţi copii. Procente similare că unul dintre părinţi bea prea mult. Forme mai grave de abuz să nu se dea copilului să mânânce ca urmare a unei greşeli sunt mai scăzute, sub 4-5%”, a menţionat sursa citată.

De asemenea, studiul “Salvaţi Copiii” a mai arătat că 1 din 3 copii susţine că nu are mâncare sau nu are mâncare gătită acasă!

“Aproape 1 din 3 copii spune că nu are mâncare sau se întâmplă să nu mânânce mâncare gătită acasă şi aproape mai mult de 2 din 10 spun că se întâmplă să îi vadă doctorului când sunt bolnavi, sunt lăsaţi singuri peste noapte cu fraţii sau surorilor, să aibă grijă de fraţii şi surorile mai mici, că sunt lăsaţi zile în şir acasă. Aici vorbim de factori socio-economici decât comportamentali sau de opţiune educaţională a părinţilor. 2 din 10 copii spun că se întâmplă să meargă la culcare flâmânzi. Şi în jur de 5 procente dintre copii spun că s-a întâmplat să fie trimişi la muncă în loc să meargă la şcoală”, a transmis Ciprian Grădinaru.

Totodată, 6% dintre copii au afirmat că sunt victimele unor forme severe de abuz!

“Unul din doi copii spune că este bătut cu mâna fără a rămâne urme. Iar aproximativ 1 din 10 este bătut cu diferite obiecte, fie că vorbim de curea, de băţ, lingură de lemn. Observăm că aproximativ 6% dintre copii spun că sunt victimele unor forme severe de abuz, spun că se aruncă cu obiecte în ei, sunt bătuţi până rămân cu urme, sunt puşi să stea în genunchi în mod repetat ca pedeapsă. La fel în afara familiei, abuzul fizic sever, bătaie care lasă urme, are o valoare de aproximativ 4 procente , similară cu studiile precedente”, a menţionat sociologul.

El a mai afirmat că 3 din 10 copii au fost expuşi pe internet sau la televizor la imagini cu caracter sexual!

“Analizând incidenţa abuzului sexual în diferitele sale forme, vedem că 2 din 10, mergând spre 3 din 10 copii au fost expuşi pe internet sau la televizor la imagini cu caracter sexual. Dat fiind ruşinea, procentele sunt sigur mai ridicate, aici vedem doar vârful aisbergului dintre copiii care recunosc că au văzut astfel de imagini. În viaţa reală, aproximativ 7% dintre copii spun că au văzut în viaţa lor reală, nu la televizor sau pe internet, adulţi în ipostaze sexuală şi mai mult decât atât 5 procente spun că au fost postate sau trimise pe internet clipuri video sau imagini care îi înfăţişează nud sau în ipostază sexuală”, a mai transmis Ciprian Grădinaru.

Evoluții în percepția privind abuzurile asupra copiilor, comparativ cu 2013:

Față de rezultatele demersului anterior de cercetare, din 2013, Salvați Copiii observă următoarele aspecte care rezultă din răspunsurile copiilor:

  • Scade incidența abuzului fizic „ușor” (lovirea cu palma) – de la 62% la 46%;
  • Scade ușor incidența lovirii cu bățul/nuiaua de la 18% la 13%;
  • Cu excepția lovirii cu o curea (a cărei incidență crește cu aproape 2 puncte procentuale),
    scade incidența pedepselor fizice aplicate cu alte obiecte (furtun, lingură de lemn, vergea).
  • Crește procentul părinților care recunosc că folosesc amenințările cu pedeapsa (de la 19% în 2013, la 22% în 2021) și, de asemenea, procentul copiilor care se simt neglijați de către părinți (de la 8-18% la 4-26%).

Despre studiu:

Comunicatul Salvați Copiii nu precizează dimensiunea eșantionului, dar spune că este vorba despre un eșantion reprezentativ la nivel național, pentru populația grupului țintă:

    • Metoda de cercetare folosită, în cazul ambelor grupuri țintă (părinți și copii), a fost ancheta pe bază de chestionar. Eșantionul ales a fost de tip stratificat, probabilist, tristadial și a avut drept criterii de stratificare regiunile de dezvoltare (Nord – Est, Sud – Est, Sud, Sud–Vest, Vest, Nord – Vest, Centru, București – Ilfov), mediul de rezidență (urban – rural) și mărimea localităților și ciclul de studiu al copiilor. Eșantionul este reprezentativ la nivel național, pentru populația grupului țintă, cu eroare tolerată de +/- 3,4% la un nivel de încredere de 95%.

(Sursă: edupedu.ro, news.ro)

DISTRIBUIE PE:

 
PAGINA NOASTRA OFICIALA DE FACEBOOK BABADAGLIVE.RO